Fara petale

Sufar ca proasta si pe el nu-l intereseaza, i-am cerut o explicatie..cum de s-a putut intampla asta..in urma cu cateva zile imi spunea ca ma iubeste..si acum..dintr-o data imi spune ca el nu mai vrea sa continue..Ma simt fara putere…eu am cazut, el e cel care a triumfat..In minte imi vin toate momentele frumoase pe care le-am petrecut cu el..nopti impreuna, la mare, la munte..la iarmaroc..la tzara la ai lui..la patinoar, revelion..si lacrimile incep sa curga usor…Cu ce am gresit? De ce a incetat sa ma mai iubeasca? De ce n-a avut curajul sa imi spuna in fata ca nu ma mai iubeste? De ce n-a incercat sa mai faca ceva pentru relatia noastra? De ce a vrut sa se termine totul? Doar pentru ca ma facea sa sufar…si pentru ca se gandeste ca o sa-mi fie bine fara el…S-a simtit cumva obligat, constrans de situatie, sufocat..si relatia noastra incepea sa se consolideze..chiar daca ne certam atata…eu eram matura..el..a ramas un copil..imatur..care se temea de responsabilitati, de sacrifiu…de compromisuri si obligatii..Nu a mai vrut sa faca nimic pentru mine..

Totul a fost mult prea brusc si dureros..mi-a cerut sa-l sterg pentru totdeauna din sufletul meu, sa-l uit si sa imi vad de viata mea…nu mai am ce sa fac acum..decat..sa astept sa treaca timpul..sa incetez sa ma mai gandesc la el..sa-i pun toate lucrurile deoparte si sa imi continui viata ca si cum nu l-as fi cunoscut niciodata..si noi doi nu am fost impreuna vreodata..

Acum..vorbele nu mai au niciun rost..mi-a cerut sa-l uit, pentru ca nu mai vrea sa fie nimic intre noi..el o sa ma uite, eu o sa-l uit…si intre noi nu va mai ramane nimic..si peste anii, poate ca ne vom intalni intamplator..dar nu o sa mai avem despre ce sa discutam…El o sa fie cu altcineva..eu nu o sa mai am curajul asta..nu mai vreau sa incep o relatie…si pe viitor asta o sa-mi fie invatare de minte…sa nu mai iubesc atat de mult, sa fiu un pic egoista si indiferenta, sa nu ma las coplesite de sentimente…

Acum, ma doare cel mai mult..pentru ca ma simt singura..o sa fiu singura de sarbatori..dupa 2 ani..nu o sa am pe cine sa mai strang in brate in noaptea de Anul Nou…

.Dintr-un colt se aude melodia “2000″ cantata de Pasarea Colibrii..si imi apare in minte imaginea cu noi 2..in Vama..Papa la Soni..ascultam melodia asta..stateam imbratisati..si el ma saruta..E al naibii de greu sa il uit pe barbatul pe care l-am iubit din tot sufletul.

Acum..as fi vrut sa ma duc la el, sa stau in fata usii, sa-mi dea o explicatie..sa-mi spuna unde ne-am pierdut..unde s-a terminat iubirea lui..dar..el nu vrea sa mai auda de mine..nu am ce sa caut acum..Nu am nevoie de mila nimanui si mai ales de a lui…La el nu mai exista iubire, doar mila pentru ca simte ca m-a ranit..dar o sa trec peste..si gata cu lacrimile…E ultimul post in care ii mai pronunt numele – “Iuli”